Sărutul...

Sărutul...

„Pe cine-L voi săruta, Acela este!”

Matei 26,48.

Mă mistuie gândul și nu-l pot stinge,

Mâinile mele sunt pătate de vină,

Sărutul tău, Iuda, și astăzi mă frige,

Sărutul acela blestemat din Grădină...

Oriunde mă poartă pașii prin lume

Când e Duminică-n sufletul meu

Vin dinspre tine târcoale anume

Ispitele clipei, ispite mereu.

Vin îndoielile fără de veste

Să mă cuprindă în mrejele lor,

Biblia, oare, nu-i o Poveste,

Iisus, nu-i un biet și umil călător?!

Voi, toate-acestea, fugiți de la mine,

Aici, între coastele mele e vie

Porunca Acelui ce vine și Vine!

De la nașterea mea întâmplată să fie.

Tot mai departe de marginea zării

Se tulbură gândul și nu-l pot atinge,

Acolo-n Grădina din Joia vânzării

SFINŢII ARHANGHELI CISTEI